Libertatea ta este doar o iluzie……..

Se spune că cea mai mare reusită a Diavolului a fost să-i facă pe oameni să creadă că acesta nu există. Acest aspect insidios a fost preluat si de catre societatea din ziua de astăzi, pe care il foloseste din plin. Când spun societate, nu mă refer la cineva anume sau la vre-un grup anume, ci la un întreg sistem. Sistemul respectiv îţi hrăneşte mintea doar cu iluzii. Aceste iluzii sunt diversificate, poţi avea iluzia că eşti protejat, că eşti în siguranţă, ca eşti liber, că eşti propriul tău stăpân…etc, însă tot iluzii sunt. Reţine acest aspect :Doar în momentul în care eşti conştient că te afli într-o închisoare a minţii, atunci şi numai atunci, îţi poţi proiecta evadarea.
Cred că toată lumea cunoaste deja că mintea omeneasca se împarte în două categorii distincte: mintea constientă şi mintea subconştientă. Bătălia pe care o duce sistemul secundă de secundă, este pentru cucerirea minţii tale conştiente. Vestea proastă este că a şi câştigat-o deja, cu mult timp în urmă. Mecanismele de funcţionare ale sistemului pot funcţiona doar prin controlarea minţii tale conştiente. Astfel ai ajuns să ai dorinţe sau pofte, care nu au nici cea mai mică legătură cu tine, cel care esti de fapt. Întâlnesc tot felul de oameni care au iluzia ca sunt realizaţi, ca au un oarecare statut, ca au atins un oarecare nivel de performanţă într-un anumit domeniu, că sunt liberi…însă ceea ce nu realizează ei este că fără să-şi dea seama au abandonat lupta. Ei trăiesc o viaţă proiectată de către alţii, poate că au parte de scurte momente de glorie, însă în urma lor nu rămâne decăt tristeţea. Toată forfota din viaţa de zi cu zi seamănă cu o piesă de teatru. Suntem o grămadă de oameni care am primit nişte roluri, însoţite de iluzia că le-am ales singuri, şi care ne împăunăm cu ele, schimbând prima iluzie cu alta, cum că aceasta este de fapt viaţa la care am visat. Ce trist!
Cum spuneam, libertatea este doar o iluzie. Făcând parte într-un fel sau altul, din sistemul care guvernează societatea, ne-am pierdut de mult libertatea. Totuşi bătălia pentru mintea ta conştientă a fost doar o bătălie, nu un întreg război. Îţi poţi recâştiga mintea, cât şi libertatea reală de alegere. Totul ţine de o hotărâre şi de disciplina de a o urma. Sistemul din jurul tău te bombardeaza permanent cu tot felul de stimuli, făcându-te să-ţi doreşti anumite lucruri. Prin acest proces îţi ţine mintea cât şi întreaga existenţă, ocupate cu ceea ce el îşi doreşte. Tot ceea ce poţi face este să te împotriveşti acelor tentaţii. Fă o listă cu lucrurile care te ţin ocupat toată ziua. Apoi studiaz-o cu multă atenţie şi sinceritate. Oare de câte din lucrurile trecute în acea listă aveai cu adevărat nevoie? Oare nu cumva toată acea goană între locul în care munceşti… între sedinţa de pedichiură…între coafor…între concediul in altă ţara…între club…între lecţia de vioară…între ieşitul la bere…între a doua facultate sau master…nu este decât un ansamblu de iluzii? Opreşte-te puţin şi uită-te la ceea ce faci. Cu cât ai iluzia că avansezi în cadrul sistemului amintit, cu atât îţi apar alte şi alte iluzii, care au rolul de a-ţi ţine atenţia ocupată.
Tot iluziile au creeat anumite tipare de gândire, care le uşurează activitatea. Aceste tipare îţi “sugerează” că anumite funcţii sau poziţii sociale trebuie neapărat însoţite şi de un stil de viaţă specific, de cele mai multe ori fără nici o legătură cu persoana din spatele lor. În consecinţă sunt tot mai mulţi aceia care odată avansaţi în cadrul sistemului, încep să aibă “nevoi” tot mai multe şi tot mai costisitoare. Deodată nu le mai place maşina actuală, deşi până ieri era foarte bună, concediile nu mai sunt concedii adevărate decât dacă sunt petrecute în alte ţări, totodată asta sună bine şi gâdilă plăcut la orgoliu când povesteşti altora pe unde ai fost, …cât şi multe altele. Ceea ce nu ştiu ei este că toate sunt iluzii ale sistemului, iluzii care cresc proporţional cu starea ta, astfel că în permanenţă vei fi sclavul lor.
Viaţa este cu mult mai simplă in realitate. Poţi pierde orice, în afară de EU SUNT. Aceasta nu îţi poate lua nimeni, nici un sistem din această lume. Lucruri ca : eu am, eu am mers, eu am facut….sunt trecătoate, ţin doar de iluzii. Însă te întreb, tu ştii cine esti?
Mihai Petrea








Foarte bun articolul…si din pacate foarte adevarat!
July 28th, 2010 at 2:46 pmExact acceasi parere am si eu. Doar prin constientizare se poate identifica si iesi din aceasta inchisoare a mintii.